0 comments

​ANALIZĂ Marile mutări și pionii care au schimbat scena politică în 2021 / Cine a câștigat și cine a pierdut

by on 31 decembrie 2021
 

Anul 2021 se anunța unul al reformelor în România după ce partidele de dreapta s-au coalizat și au format o majoritate stabilă. Cu un președinte de dreapta, cu o majoritate în Parlament care susține Executivul se anunța un an al reformelor în justiție, administrație, dar și pe partea de infrastructură. Ce a urmat a fost însă un fiasco total. Coaliția PNL-USR-UDMR a durat putin peste opt luni și s-a spart în bucăți din cauza orgoliilor și luptelor interne pentru putere și control. Care au fost greșelile făcute de partidele de dreapta și cum s-a reconfigurat scena politică românească: cu un PSD la putere și un partid extremist naționalist din ce în ce mai puternic.

După ce s-au negociat toate funcțiile politice în noua Coaliție PNL-USR-UDMR începând de la formarea Guvernului până la posturile din administrația locală (prefecți și șefii de deconcentrate) teoretic trebuia să înceapă actul de guvernare. În practică lucrurile s-au mișcat extrem de greu pentru că atât PNL cât și USR au avut un singur scop: să puncteze la capitolul imagine publică.

Dincolo de programul de guvernare, atât PNL cât și USR au avut agenda proprie: alegerile interne de partid. Tot anul 2021 a fost marcat de luptele interne de partid.

Cine a declanșat lupta pentru putere în PNL

La PNL s-au pus cuțitele pe masă încă din prima lună a lui 2021 când o serie de lideri din teritoriu au contestat modul în care Ludovic Orban a condus negocierile pentru formarea Guvernului. Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan și secretarul general Robert Sighiartău au lansat o serie de atacuri publice la adresa lui Ludovic Orban, atacuri care au deschis oficial lupta pentru putere în PNL.

Dincolo de declarațiile și atacurile publice, scaunul lui Ludovic Orban a început să se clatine, încă de la sfârșitul anului 2020, imediat după alegerile parlamentare. Potrivit surselor HotNews.ro, invocând rezultat slab înregistrat de PNL la scrutinul din 2020, președintele Klaus Iohannis i-a cerut să facă un pas în spate și să demisioneze din funcția de președinte al PNL.

Orban a refuzat să plece din fruntea partidului, dar a demisionat din funcția de premier. Acesta este momentul neoficial când a început lupta pentru putere în PNL și a continuat pe tot parcursul anului 2021, blocând toata activitatea parlamentară și executivă.

Tonul nemulțumirilor l-au dat liderii din Transilvania și din Muntenia care i-au reproșat acestuia că a cedat la negocierile privind formarea Guvernului portofolii importante ca Transporturile, Justiția și Dezvoltarea în schimbul obținerii funcției de președinte al Camerei Deputaților.

Printre constestatarii președintelui PNL se numără Emil Boc, Ilie Bolojan, Mircea Hava, Florin Roman, Gheorghe Flutur, Dan Motreanu, Alina Gorghiu și Iulian Dumitrescu.

Cedarea ministerelor cu bani a lovit direct în activitatea și interesele liderilor din teritoriu care și-au pierdut prioritatea și avantajele la accesarea fondurilor publice, iar acum trebuie să stea în rând și să aștepte finanțarea alături de partenerii de guvernare.

Totodată, renunțarea la ministerul Justiției a fost o răzbunare a lui Orban împotriva președintelui Klaus Iohannis care își dorea să aibă controlul numirilor în Justiție.

Zarurile au fost aruncate, Orban trebuie schimbat

În lunile următoare în interiorul PNL a urmat un război de gherilă cu atacuri constante de o parte si de alta, atacuri care s-au răsfrânt inevitabil în modul în care a fost guvernată țara.

Oamenii de casă ai președintelui Klaus Iohannis încearcă să coaguleze un pol de putere în jurul premierului Florin Cîțu. Lideri ca Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Emil Boc, Gheorghe Flutur, Iulian Dumitrescu, Robert Sighiartău susțin deciziile premierului împotriva președintelui de partid.

Un prim episod de acest gen se înregistrează în februarie la stabilirea bugetului pe 2021. Premierul a propus plafonarea și eliminarea sporurilor, subvențiilor și indemnizațiilor acordate angajaților din sectorul bugetar.

De partea cealaltă, Orban s-a opus pentru că o astfel de măsură lovea “în clientela de partid și în salariile de bugetari ale oamenilor puși de PNL în fruntea instituțiilor publice”.

În viața internă a partidului există în prezent trei facțiuni: oamenii fideli lui Orban, nemulțumiții de actuala conducere care s-ar regrupa în spatele lui Cîțu, dar și o a treia tabără care este nehotărâtă.

Liberalii stabilesc în forurile interne ca congresul pentru alegerea președintelui PNL să se organizeze în septembrie. După această decizie, pentru a-și securiza poziția, Orban le cere organizațiilor să-și declare susținerea pentru el ca lider al partidului.

Rând pe rând, organizațiile fidele lui Ludovic Orban fac declarații publice pentru a anunța susținerea acestuia pentru un nou mandat de președinte ale PNL.

După ce a obținut derogare de a candida la președinția PNL, premierul Florin Cîțu (membru PNL de 3 ani) și-a anunțat candidatura. ”Sunt un liberal care a trăit toată viața după principiile liberale. De multe ori am spus că doar liberalismul salvează România. PNL are nevoie de un suflu nou. Voi câștiga”, a spus Cîțu care le promite liberalilor că PNL va fi cel puțin 8 ani la guvernare și o va face cu succes.

Nume grele ale PNL s-au aflat alături de premier în momentul anunțului, printre ei fiind: Emil Boc, Gheorghe Flutur, Lucian Bode, Nicolae Ciucă, Rareș Bogdan, Raluca Turcan și Alina Gorghiu.

PNDL 3 sau Anghel Saligny – bani pentru liderii locali ai PNL plus capul unui ministru

Ca în orice joc politic (cel puțin din România) sunt folosite fără scrupule toate instrumentele de intimidare, iar banii sunt cel mai puternic stimulent. Ludovic Orban a cerut public premierului implementarea unui nou Plan Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL 3 denumit pompos Anghel Saligny – program în valoare de 10 miliarde de euro prin care se finanțau proiecte de infrastructură – apă și canalizare.

În replică, premierul și contracandidatul său Florin Cîțu nu s-a lăsat mai prejos plusând cu promisiunea că primarii care nu au putut accesa fonduri europene sau lua finanțare prin PNRR, vor primi bani de la buget pentru drumuri comunale.

Un nou episod al folosirii banului public în scopuri de partid este demiterea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Invocând întârzierea unor proiecte legate de fonduri europene și evaziune fiscală, Cîțu l-a demis pe ministrul Finanțelor-Alexandru Nazare – un susținător al lui Ludovic Orban.

Astfel prin demiterea acestuia, Cîțu a preluat interimatul de la ministerul de Finanțe și a accesat pușculița Guvernului pentru primarii și aleșii locali ai PNL. Din funcția de interimar al Finanțelor a putut face propunerile de rectificare bugetară, mai exact unde și cum se vor împărți banii în teritoriu.

Aici ar fi de menționat că întreaga operațiune a fost girată de președintele Klaus Iohannis prin semnarea decretului de revocare a lui Nazare și preluarea interimatului de către premier.

După episodul gestionării banilor și cu exact o lună înainte de alegerea președintelui PNL, liderii PNL și-au făcut alegerile și au decis în ce tabăra vor juca. Calculele pe hârtie înainte de congresul PNL arătau că liderii din 30 de organizații îl doresc pe Florin Cîțu președintele PNL în timp ce alături de Ludovic Orban au rămas fideli doar 15.

Dacă la începutul anului 2021 majoritatea liderilor PNL din țară își anunțau susținerea ,pe parcurs Orban a fost trădat de șefii de organizații care au sărit în barca adversarului Florin Cîțu.

De partea cealaltă, premierul Florin Cîțu a beneficiat de ajutorul și susținerea unor lideri puternici, plecând de la președintele țării și continuând cu miniștri, primari, dar și lideri controversați în politica românească. Cu câteva zile înaintea congresului, Klaus Iohannis i-a acordat public sprijinul necondiționat premierului. Mesajul a fost în special pentru delegații care mai aveau dubii în a-l vota pe acesta. “Îl încurajez pe Florin să continue şi să nu se teamă şi pe liberali să rămână la guvernare. (…) Florin Cîţu nu are motive să demisioneze sau să fie demis”, a spus Iohannis.

După un război politic care a blocat activitatea Parlamentului și a generat o criză politică în guvern, Florin Cîțu a fost ales președintele PNL cu aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban. Atmosfera de la congres a fost una de stadion și a reflectat exact lupta fără scrupule, cu trădări și atacuri dure. La Romexpo susținătorii celor doi contracandidați au fost la un pas de bătaie cu huidulieli și fluierături pe toată durata discursurilor.

Cîțu și Iohannis detonează Coaliția și sar în brațele PSD



În luna septembrie, pe fondul bătăliei interne a PNL au escaladat și tensiunile în Coaliție fapt care a aruncat în aer scena politică românească. În urma discuțiilor pe tema desființării Secției Speciale, premierul Florin Cîțu (cu directa susținere a președintelui Klaus Iohannis) l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, fapt care a generat o criză politică de amploare care a dus la ieșirea USR de la guvenare.

Potrivit surselor HotNews.ro, liderii PNL și președintele Klaus Iohannis au fost luați prin surprindere de modul în care liderii USR au acționat prin depunerea demisiilor din Guvern și inițierea unei moțiuni de cenzură la adresa premierului Florin Cîțu.

După ieșire USR de la guvernare PNL și președintele Klaus Iohannis nu mai pot opri înlăturarea premierului Florin Cîțu din fruntea Guvernului dar, cu ajutorul PSD o vor amâna până când acesta va fi ales președintele PNL.

Liberalii ajung prizonierii PSD și vor plăti scump orice susținere primită de la Marcel Ciolacu și partidul său.

Patru luni de criză politică cu Cîțu – președinte PNL și Iohannis negociator al Guvernului


Pe 6 octombrie Guvernul condus de Florin Cîțu este demis de către Parlament printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și votată de USR și AUR. Astfel, mandatul cabinetului Cîțu s-a încheiat după mai puțin de 11 luni de la învestire, mai exact după 278 de zile, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Scorul din Parlament pentru înlăturarea Cabinetului Cîțu este unul istoric, fiind cel mai mare număr de voturi – 281 – înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă.

A urmat o perioada de haos și jocuri politice de culise din care PNL a pierdut masiv puncte electorale și puterea la nivelul actului de guvernare. După demiterea Guvernului, în spatele scenei politice, președintele Klaus Iohannis a fost cel care a făcut jocurile împreună cu PSD.

După zece ani de campanie anti-PSD, PNL înghite alianța impusă de Klaus Iohannis

Cu toate acestea, eșecul negocierilor pentru identificarea susținerii parlamentare este inevitabil iar conducerea PNL ajunge la dispoziția PSD. Mai mult de atât, liberalii ajunși la mâna social-democrațiilor au pierdut la negocierea pentru formarea Guvernului Ciucă ministerele grele cu bani și influență. Cu un partid prăbușit în sondaje și cu un lider cu cea mai joasă cotă de încredere, liberalii care ieri îl susțineau pe Florin Cîțu acum îi cer demisia. Președintele PNL este considerat de liderii din teritoriu principalul vinovat de serviciu, iar zilele acestuia în fruntea partidului îi sunt numărate.

Imagine momentului a fost plastic zugravită de unul dintre liderii PSD – Olguța Vasilescu care l-a felicitat pe Marcel Ciolacu pentru modul în care a negociat cu PNL “Bravo, Marcele! Ai luat și banii de pe pieptul mortului”.

USR în corzi – între veșnicul conflict cu PNL și agenda proprie



Pentru prima oară aflați la guvernare , liderii USR s-au confruntat cu presiunea livrării temelor propuse în campania electorală și în același timp, cu opoziția PNL și UDMR. Ajunși la masa puterii, aceștia au învățat repede arta compromisului și au fost nevoiți să adopte mersul pe sârmă când vine vorba de rămâne consecvent electoratului.

După împărțirea funcțiilor și sinecurilor, în coaliția PNL-USR-UDMR rareori a existat consens. Toate cele trei formațiuni politice au avut agenda proprie și au încercat să și-o impună.

Abrogarea pensiilor speciale a fost prima mare temă de campanie bifată de Coaliție în consens dar au folosit un artificiu legislativ pentru a nu putea fi aplicată. Pe 28 ianuarie Parlamentul a abrogat pensiile speciale pentru mai multe categorii profesionale printre acestea numărându-se deputați și senatori, judecători și procurori, funcționarii publici cu statut special, membrii corpului diplomatic personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.

Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați a fost prevederea introdusă de PNL-USR și UDMR (deși știau că va fi atacată la CCR) care a permis contestarea proiectului de lege la Curtea Constituțională și imposibilitatea ca acesta să fie aplicat.

O altă acțiune în consens cu PNL și UDMR a fost schimbarea șefiilor TVR și Radio și Avocatul Poporului. În schimb acțiunea de numire a noi șefi a fost un fiasco total.

După trei luni de negocieri, Coaliția a căzut de acord pe împărțirea funcțiilor doar după ce au suplimentat numărul de funcții de conducere la TVR și Radio. PSD a contestat la Curtea Constituțională modul în care au fost numiți noii șefi ai celor două instituții publice de către Coaliție iar judecătorii au admis contestația.

Aceeași situație s-a repetat și în cazul revocării Avocatului Poporului. Renate Weber a fost demisă de către Parlament în urma unui raport elaborat de către parlamentarii juriști ai PNL și USR. Din nou revocarea a fost contestată la Curtea Constituțională de către PSD și a fost anulată decizia Parlamentului.

Tensiunile în interiorul Coaliției au înaintat gradat, iar USR a fost supus presiunii PNL și UDMR care au făcut front comun pe multe teme importante.

Elaborarea bugetului de stat pe 2021 a creat discuții aprinse în interiorul Coaliției și între miniștrii Cabinetului Cîțu. La prima lectură a proeictului de buget liderii USR au constatat o reducere a cheltuielilor pentru ministerele USR-PLUS: Sănătate, Transporturi, Fonduri Europene și Economie.

Disensiunile pe proiectul bugetului de stat între PNL și USR-PLUS au fost doar o chestiune de timp în contextul în care între cele două formațiuni au existat o serie de nemulțumiri și tensiuni pe fondul împărțirii funcțiilor în Guvern.

Miniștrii USR-PLUS Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea au fost atacați public de liberali pe motiv că aceștia au agende personale. De partea cealaltă, USR-PLUS sunt nemulțumiți de modul în care liberalii au golit de conținut și atribuții Ministerul Economiei și Cancelaria premierului, instituții care le-au revenit.

Primul conflict major între USR și PNL – demiterea lui Vlad Voiculescu, girată de Iohannis


La mijlocul lunii februarie, Vlad Voiculescu a fost demis de la Ministerul Sănătății de către premierul Florin Cîțu. Pretextul invocat de premier a fost ordinul semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, care prevede noile criterii pentru carantinarea unei localități. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial fără informarea premierului Florin Cîțu.

Prima mare problema cu care s-a confruntat conducerea USR a fost acceptarea demiterii lui Vlad Voiculescu. Aceste era propus și susținut de PLUS în funcția de ministru al Sănătății, iar Dan Barna a trecut printr-un moment extrem de delicat în a explica partenerilor ce s-a întâmplat.

Dan Barna le-a explicat, într-un mesaj intern, colegilor din USR-PLUS cum s-a derulat discuția cu premierul și ce i-a motivat acesta, în spatele ușilor închise, despre decizia privind demiterea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății.

De altfel, mesajul intern al lui Dan Barna către colegi arată relația reală cu PNL: “I-am spus că dacă nu ne lasă nici o margine de poziționare, vom avea o singură opțiune: să ripostăm ferm. Mi-a răspuns că e ok, că a analizat ce opțiuni avem și că oricum nu avem ce face decât să acceptăm”

Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este unul dintre punctele asumate de USR în campania electorală și introdus și în programul de guvernare al Coaliției PNL-USR-UDMR ca prioritate însă demersul a fost sortit eșecului încă de la început. Nici PNL, nici UDMR nu dorit o Secție așa cum a propus-o fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Liberalii au spus-o informal, UDMR și-a asumat-o public.

Desființarea Secției Speciale – mărul discordiei dintre USR și PNL care a rupt Coaliția



Pe 30 august au fost reluate discuțiile în Coaliție pe tema desființării Secției Speciale, însă fără niciun rezultat concret. La nivel politic, USR se pregătea pentru alegerile interne, iar Dan Barna devine presat de contracandidatul său la șefia partidului – Dacian Cioloș. În ofensivă electorală în partid, Dacian Cioloș a preluat tema desființării SIIJ, negociind în afara unui mandat explicit.

Mai exact, potrivit informațiilor HotNews, Cioloș a avut o serie de întâlniri la nivelul conducerilor UDMR și PNL în care a condiționat acordul pentru programul „Anghel Saligny”, noul PNDL, de desfiintarea SIIJ. Demersul a fost considerat un șantaj, în condițiile în care, susțin aceleași surse, nu erau obiecții majore în cazul „Anghel Saligny” din partea USR-PLUS.

Acțiunea lui Cioloș a aruncat Coaliția în aer, premierul Florin Cîțu cu acordul direct al președintelui Klaus Ioahnnis l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, și a declanșat criza politică prin ieșirea USR de la guvernare.

Mutarea USR în noul scandal a fost anunțul retragerii sprijinului politic pentru premierul Florin Cîțu. USR anunță că dacă discuțiile din Coaliție nu calmează noua criză politică, va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Ceea ce urmează este o serie de reacții și acțiuni în lanț care se deruleză mult prea rapid ca liderii USR-PLUS să poată digera politic.

USR-PLUS depun o moțiune de cenzură împreună cu AUR la adresa Guvernului Cîțu – guvern din care fac parte în continuare miniștrii USR.

Contra ofensiva PNL este de a colabora cu PSD în Parlament blocând dezbaterea moțiunii de cenzură. În acest context, USR-PLUS pierde bătălia politică pe toate fronturile iar miniștrii USR-PLUS își depun demisiile din Guvern.

Lipsiți de experiența luptelor politice și a negocierilor dure, partidul lui Dan Barna și al lui Dacian Cioloș a încasat loviturile crizei politice.

La începutul lunii octombrie, Guvernul Cîțu pică în Parlament printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și votată și de USR și AUR. De menționat este că moțiunea depusă de USR și AUR a fost blocată cu sprijinul judecătorilor CCR până când acesta și-a pierdut scopul.

Președintele Klaus Iohannis a convocat consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui noi premier. După discuțiile formale, președintele anunță că îl însărcinează pe noul președinte USR – Dacian Cioloș (ales pe 1 octombrie președintele USR, la 700 de voturi diferență de Dan Barna ) pentru a identifica o nouă majoritate parlamentară care să susțină un nou Guvern.

După nominalizarea lui Dacian Cioloș pentru funcția de premier, liberalii l-au trimis pe liderul USR să găsească soluția împreună cu “aliații” de la moțiunea de cenzură – PSD și AUR iar celelalte formațiuni politice au anunțat că nu văd posibilă crearea unei majorități parlamentare în jurul acestuia.

Fără o majoritatea parlamentară care să susțină cabinetul de miniștrii USR, Cioloș a insistat să ceară votul Parlamentului. Cum era de așteptat, Guvernul Cioloș nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi pentru a fi învestit înregistrând doar 88 de voturi “pentru” din 234 de voturi necesare pentru învestire.

Marii câștigători ai anului 2021 – PSD și AUR

Social-democrații au speculat momentul ruperii Coaliției PNL-USR-UDMR și printr-un joc politic abil, cu directa colaborare a președintelui Klaus Iohannis, și-au negociat intrarea la guvernare și au obținut accesul la banii și resursele statului.

Astfel, după două luni de criză politică și doi premieri desemnați care nu au reușit să obțină susținerea Parlamentului, cu un PNL în corzi pentru menținerea guvernării, PSD a reușit să obțină majoritatea punctelor cerute de liderii social-democrați.

În anul în care România a accesat banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), PSD a intrat la guvernare și a obținut descentralizarea gestionarii PNRR, cu includerea Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), a Consiliilor Județene și a autorităților locale în calitate de autorități contractante. Mai exact, accesul la banii europeni prin contracte care pot fi accesate de liderii locali.

Totodată, un alt mare câștigător al eșecului coaliției de dreapta a fost AUR care a înregistrat o creștere semnificativă în preferințele românilor. USR au fost primii care i-au legitimat politic prin demersul depunerii moțiunii de cenzură, dar intrarea la guvernare a PSD cu PNL i-a promovat intens acțiunile lui George Simion pe Facebook.

La o lună de la intrarea la guvernare, PSD se menține pe primul loc în intenția de vot a românilor, însă este în ușoară scădere față de luna trecută. PNL crește ușor, iar luna decembrie găsește AUR la cel mai mare scor din ultimul an. În cel mai recent sondaj efectuat la comanda PSD, AUR are 17%, în creștere cu două procente față de noiembrie. De altfel, este cea mai mare cotă electorală pentru AUR care a început anul cu 16% și a fluctuat în periada februarie-noiembrie între 14% și 15%.