0 comments

Barna: USR PLUS vrea desființarea Secției speciale până în iulie / Scântei: Senatorii liberali au depus amendamente care vor elimina superimunitățile acordate magistraților

by on 14 iunie 2021
 

Co-președintele USR PLUS Dan Barna a declarat, luni, că alianța vrea desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie în această sesiune parlamentară sau într-o sesiune extraordinară din luna iulie. Reamintim că tema este un cartof fierbinte pentru liderii PNL, USR-PLUS și UDMR și urmează să fie discutată în cursul zilei la ședința Coaliției.

“Este foarte clar şi este dorinţa pe care o avem ca fie în această sesiune, până la finalul ei, fie într-o sesiune extraordinară, în luna iulie, să se termine povestea SIIJ, să eliminăm această excrescenţă dureroasă de pe sistemul de justiţie care a adus atâtea deservicii şi a afectat atât de semnificativ percepţia sistemului de justiţie din România. Este un subiect pe care îl voi discuta şi în această seară la coaliţie, cel legat de calendarul asumat pentru a avea şi în Senat votul privind desfiinţarea SIIJ”, a spus Dan Barna într-o conferință de presă, Parlament.

Subiectul desființării SIIJ trenează în Parlament după ce deputații au efectuat o serie de modificări la proiectul de lege și au introdus noi amendamente care acordă superimunități judecătorilor.

Președintele Comisiei Juridice din Senat, Iulia Scântei a anunțat pe pagina sa de socializare că Senatorii liberali au depus o serie de amendamente la Legea de desființare a SIIJ, menite să elimine superimunitățile acordate magistraților prin forma adoptată de Camera Deputaților.

“Au fost eliminate, între altele, prevederile potrivit cărora ”Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii” precum și cele care prevăd că ”Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, precizează Scântei într-o postare pe Facebook.

Amendamentele depuse de PNL:

  • Articolul 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
  • Art.95 – (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestați la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
  • (2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
  • (3) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.”
  • Art.5. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
  • După articolul 5, se introduce un articol nou, articolul 6, cu următorul cuprins:
  • Art.6 – Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins 1. Alineatul (2) al articolului 28 va avea următorul cuprins:
  • 1. Alineatul (2) al articolului 28 va avea următorul cuprins:
  • „(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor, a cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți, precum și a cererilor privind încuviințarea trimiterii în judecată a judecătorilor și procurorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.”
  • 2. La articolul 42, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alin. (5)-(8), cu următorul cuprins:
  • „(5) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată a judecătorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
  • (6) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată a procurorilor pentru săvârșirea unei infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
  • (7) Dacă cererea de încuviințare a trimiterii în judecată privește un magistrat membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri. Dispoziţiile prezentului alineat sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu.
  • (8) Analizând cererea de încuviințare a trimiterii în judecată, secția nu se poate pronunța cu privire la temeinicia acuzației și nici cu privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării probelor și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală. Secția corespunzătoare se pronunță prin hotărâre, în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Secția poate respinge cererea, prin hotărâre motivată.”

Scântei mai spune că forma finală a legii de desființare a SIIJ are nevoie de acordul coaliției și de opinia Comisiei de la Veneția care a fost sesizată de ministrul Justiției, Stelian Ion.