Nicolae Ciucă urmează să fie votat joi în funcția de prim-ministru în Parlament, de larga majoritate PSD-PNL-UDMR-Minorități, după o criză politică declanșată în septembrie ce, la final, i-a adus alături de liberali și președintele Klaus Iohannis pe cei despre care susțineau în trecut că sunt marii lor inamici politici: pesediștii.
În ultimii șase ani, din noiembrie 2015 și până acum, în funcția de premier (inclusiv interimar) s-au perindat zece persoane: Victor Ponta, Sorin Cîmpeanu, Dacian Cioloș, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Mihai Fifor, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.
Luni, avându-l alături pe Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis a anunțat oficial că-l nominalizează la funcția de premier al ”majorității solide” PNL-PSD-UDMR.
Miercuri, propunerile de miniștri din cabinetul Ciucă au primit fără nicio problemă avize favorabile în comisiile parlamentare, iar joi, de la ora 10.00, este programată ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru votul de învestitură.
Potrivit Constituţiei şi Regulamentului, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile. Trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu dintre membrii celor două Camere ale Parlamentului.
Pentru a fi învestit, Guvernul Ciucă are nevoie de votul favorabil a 234 de parlamentari. Cabinetul Ciucă este susţinut de PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale, care au în total 321 de senatori şi deputaţi, ceea ce îi asigură o majoritate confortabilă pentru a trece de votul Parlamentului.
Trei luni de criză politică, două propuneri de premier fără șanse
Propunerea Ciucă vine după o criză politică de aproape trei luni, care a început cu momentul în care Florin Cîțu l-a dat afară din guvern pe ministrul USR al Justiției, Stelian Ion. Guvernul Cîțu a picat apoi după o moțiune de cenzură votată atât de USR, cât și de PSD.
Au urmat două propuneri de premier care nu aveau la acel moment susținerea politică necesară pentru a trece de votul parlamentului: Dacian Cioloș, care a obținut doar 88 de voturi din cele 234 necesare și Nicolae Ciucă, care și-a depus mandatul înaine să ajungă în Legislativ pentru că nu avea sprijin pentru un guvernul minoritar.
Acum Ciucă are un sprijin parlamentar mai mult decât confortabil, lucru evidențiat la audierile din comisii de miercuri, când s-au dat avize favorabile pe bandă rulantă pentru miniștrii propuși.
Inamicul declarat al PSD cu ceva vreme în urmă, Klaus Iohannis nu a mai spus recent nimic contra formațiunii conduse de Marcel Ciolacu. Citește aici Inventarul declarațiilor președintelui despre partidul-dezastru bun acum pentru o guvernare cu PNL.
O piruetă politică spectaculoasă a reușit și Florin Cîțu, care la Congresul PNL din 25 septembrie, când a fost ales președinte a partidului, a spus că atât timp cât va avea această funcție nu va face alianță cu PSD: ”Sunt un politician atipic, eu nu mint”.
Pe 4 noimebrie poziția sa era deja schimbată la 180 de grade: ”Dacă reușim să facem o guvernare stabilă cu PSD, e ok. Am găsit multe lucruri care să ne unească”.
Lista miniștrilor din Cabinetul Ciucă
- Vicepremieri: Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR)
Miniștrii PSD:
- Finanțe –Adrian Câciu
- Transporturi – Sorin Grindeanu
- Munca – Marius Budăi
- Sănătatea – Alexandru Rafila
- Agricultura – Adrian Chesnoiu
- Economie – Florin Spătaru
- Apărare – Vasile Dîncu
- Cultură – Lucian Romașcanu
- Tineret și Familie – Gabriela Firea
Miniștrii PNL:
- Justiţie – Cătălin Predoiu
- Fondurile Europene – Dan Vîlceanu
- Digitalizare – Florin Roman
- IMM și Turism – Daniel Cadariu
- Interne – Lucian Bode
- Educație – Sorin Cîmpeanu
- Energie – Virgil Popescu
- Externe – Bogdan Aurescu
Miniștrii UDMR:
- Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație – Cseke Attila
- Mediu – Tanczos Barna
- Eduard Novak
Pensii:
Punctul de pensie să crească la 1586 lei, de anul viitor, respectiv cu 10%.
Indemnizația minimă socială ar urma să urce de la 800 lei, la 1.000 lei. În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale.
Coaliția are în vedere creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024. Eliminarii facilității de exceptare de la plata constribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei.
Alocații:
Alocațiile ar urma să crească de la 1 ianuarie la 243 lei, pentru copiii de peste 2 ani. Alocațiile pentru copiii între 0-2 ani vor urca la 600 lei.
Salariul minim:
Salariul minim pe 2022 va fi de anul viitor 2.550 lei. Se dorește „limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maxim 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim”.
Sănătate:
Programul de guvernare în domeniul sănătății propune o serie de „măsuri urgente pentru controlul pandemiei”, printre care resetarea campaniei de informare privind campania de vaccinare împotriva COVID-19, testarea gratuită pentru anumite categorii de angajați, „restabilirea încrederii în autorități”, repoziționarea Ministerului Sănătății ca autoritatea care ia deciziile de sănătate publică precum și eliberarea de medicamente antivirale, cu prescripție medicală, în farmaciile cu circuit deschis.
- Programul pe Transporturi al Guvernului PSD-PNL, copy-paste în mare parte din programul PNL-USR. Cum arată planul pe proiectele rutiere
- Programul Guvernului PSD-PNL-UDMR pe dezvoltare și administrație publică: promisuni că se va rezolva ce nu s-a făcut în 30 de ani – drumuri, spitale, digitalizare, cadastru și debirocratizare
