0 comments

Ce tradiții arhaice au românii de 21 mai: Sărbătoarea păsărilor sălbatice sau Costandinul Puilor

by on 21 mai 2020
 

Pe 21 mai, bisericile ortodoxă și catolică sărbătoresc pe Sfântul Împărat Constatin și mama sa, Elena. Sărbătoarea este una extrem de importantă în calendarul bisericesc, deoarece datorită celor doi sfinți, în Imperiul Roman creștinismul a devenit religie recunoscută oficial, prin Edictul de la Milano (313). Ulterior, Constantin avea să declare creștinismul ca religie oficială în imperiu.

Conform statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își serbează astăzi onomastica, purtând numele celor doi sfinți sau derivate ale acestora.

Dar această zi poartă semnificații profunde pentru români chiar dinaintea creștinării lor. Astfel, în calendarul popular arhaic, aceasta era o sărbătoare a păsărilor sălbatice, numită Constantin Graur sau Costandinul Puilor. Vechi tradiții provenite din religia precreștină de pe aceste meleaguri spun că în această zi păsările își învață puii să zboare.

Țăranii țineau cu sfințenie această zi, în care nu se lucra, temându-se de stricarea recoltelor, de distrugerea viilor de către grauri ori de răpirea puilor din gospodărie de păsările răpitoare (ulii, vultani etc.).

Buni cunoscători ai ritmurilor cosmice, după care își desfășurau întreaga existență, țăranii spuneau că aceasta e ultima zi din an în care se mai poate semăna, tot ceea ce se seamănă după această zi, uscându-se.

De Sf. Constantin și Elena, păstorii porneau cu turmele către munte, unde acestea aveau să fie ținute, la păscut, până la Sfântă Măria Mică (8 septembrie), când începeau să coboare spre câmpie. Deseori, plecarea era precedată de anumite ritualuri, precum trecerea oilor prin foc, pentru a fi ferite de animalele sălbatice.

O veche supertiție spune că astăzi nu este bine să aprinzi focul, deoarece îți arzi norocul pentru tot restul anului.

O altă credință cu rădăcini magice, spune că astăzi oamenii se adună în jurul gospodăriei, în jurul unui vas în care fierbe lapte, în care bat cu linguri de lemn. Obiceiul este pentru a contracara lucrările vrăjitoarelor care fură sporul laptelui la vacile din gospodării.