0 comments

Ciolacu vrea revizuirea Constituției și limitarea atribuțiilor președintelui în desemnarea premierului / Cîțu face trimitere la aplicarea referendumului pe justiție

by on 6 decembrie 2021
 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, luni, în cadrul şedinţei dedicate împlinirii a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei României, că ”trebuie să avem curajul să vorbim deschis despre necesitatea unei reforme constituţionale”. Liderul PSD susține limitarea atribuțiilor președintelui în desemnarea premierului atunci când guvernul este demis prin moțiune de cenzură. Ciolacu a vorbit despre adoptarea modelului german care prevede că majoritatea parlamentară care retrage încrederea premierului propune și succesorul acestuia, în cadrul moțiunii.

Liderul PSD a arătat că moţiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci şi acordarea ei unei alte persoane, care să-şi asume de la bun început acest rol.

”Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum două luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituţie”, a spus el, citat de News.ro.

Argumentele lui Ciolacu

El a mai arătat că în plan parlamentar, şi-ar dori ”să existe un anumit interes pentru reglementarea moţiunii constructive de cenzură, pe model german”.

”În România, partidele politice au transformat moţiunile de cenzură într-un instrument de imagine şi prilej de atacuri politice la adresa adversarilor. De aceea, eu cred că moţiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci şi acordarea ei unei alte persoane, care să-şi asume de la bun început acest rol. Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum 2 luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituţie”, a afirmat el.

Potrivit lui Ciolacu, în plan guvernamental, ”în viitoarea Constituţie trebuie să găsească mecanisme mult mai clare de limitare a practicii excesive a ordonanţelor de urgenţă”.

”Parlamentul nu este anexa Guvernului, ci un partener instituţional. S-a folosit prea mult pretextul urgenţei astfel încât practica ordonanţelor a devenit o modalitate curentă de legiferare. Lucrurile nu mai pot continua aşa! În general, este nevoie de o clarificare a atribuţiilor fiecărei puteri în parte. Şi sunt convins că experţii vor găsi cele mai bune soluţii astfel încât să nu devenim victimele unui experiment constituţional!”, a arătat el.

Ciolacu a spus că trebuie să ne gândim serios dacă ne aflăm în acel ”moment constituţional”. ”Am ratat acest moment după integrarea în UE şi NATO. Am ratat în 2011, am ratat şi în 2013, când am avut o largă majoritate parlamentară. Nu avem scuze dacă vom rata din nou!”, mai declarat el.

Cîțu invocă referendumul pe tema justiției

PNL are o agendă de măsuri privind revizuirea Constituţiei, a susținut și liderul PNL Florin Cîțu care a făcut trimitere la punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din 2019 pe tema justiției.

“De 30 de ani există un aspect care a rămas netranşat, aşa cum ar fi trebuit – proprietatea privată. Măsura pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, aşa cum este tendinţa în multe ţări europene. Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate – reforma administrativă (…), problema traseismului politic (…). Nu trebuie să uităm că există o restanţă în ceea priveşte implementarea în Constituţie a rezultatului referendumului din 2019 pe tema justiţiei. Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecţie cu privire la o eventuală revizuire a Constituţiei. Rolul societăţii civile va fi fundamental”, a transmis liderul liberal, citat de Agerpres.

Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.