0 comments

Cum le-a luat Ciolacu fața USR-iștilor, anunțându-și demisia în prime-time. Și un detaliu relevant: proiectul USR de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor n-a ajuns în plen nici după trei ani

by on 24 noiembrie 2020
 

Marcel Ciolacu le-a stricat USR-iștilor momentul-surpriză al campaniei electorale. Liderii USR bătuseră în cuie planul discutat de ceva vreme în partid ca parlamentarii să-și dea demisia pentru a arăta că sunt împotriva pensiilor speciale de care beneficiază senatorii și deputații.

Luni, la prânz, s-a decis ca toți aleșii Uniunii să-și prezinte marți-dimineață demisiile. Totul trebuia să fie ținut secret, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

La ora 19.58, când toate televiziunile se pregăteau de emisiunile de prime-time, Marcel Ciolacu a scris pe Facebook că va demisiona din Parlament în ultima zi de mandat pentru a nu beneficia de pensie specială. Mai mult, el a amintit că același gest l-a făcut și în urmă cu patru ani, din același motiv.

„Marcel Ciolacu voia să facă asta oricum, însă a aflat de demersul USR și a vrut să speculeze momentul”, a explicat un lider PSD pentru HotNews.ro.

Lasați în ofsaid, USR-iștii au anunțat oficial, prin vocea lui Dan Barna că își vor depune demisiile în bloc. Acestea însă ar urma să devină efective tot în decembrie, înainte de expirarea mandatului actualei legislaturi.

Abrogarea a două articole din statutul parlamentarilor i-ar lăsa fără pensii speciale. Nu s-a făcut

Subiectul eliminării pensiilor speciale este unul speculat intens în an electoral. Până acum, toate demersurile legislative au picat la Curtea Constituțională, pe motiv că în cauză sunt pensiile magistraților a căror diminuare ar afecta independența justiției.

Eliminarea pensiilor/indemnizațiilor speciale ale senatorilor și deputaților s-ar fi putut face rapid prin abrogarea a două articole pe această temă din Statutul senatorilor și deputaților. Acest lucru nu s-a întâmplat însă fiind băgată la pachet cu celelalte pensii speciale inclusiv le magistraților.

USR are depus în Parlament, de trei ani, un proiect de lege care prevede abrogarea articolelor 49 și 50 din Statutul parlamentarilor, însă nu a ajuns nici acum la votul plenului. Responsabil de această situație și Marcel Ciolacu care este președinte al Camerei Deputaților.

Pe 28 ianuarie, Camera Deputaţilor a adoptat cu 247 de voturi pentru și 21 de abțineri proiectul de lege care elimină pensiile speciale. Măsura îi viza pe deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii corpului diplomatic și consular, membrii Curții Constituționale, precum și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.

Legea a picat însă la Curtea Constituțională, pe motiv că afectează independența justiției.

La sfârșitul lui martie, începutul lui aprilie, PSD, PNL, USR, UDMR și PMP au anunțat că vor și susțin impozitarea progresivă a pensiilor speciale. Cele cinci partide parlamentare au anunțat că au depus proiecte de lege în acest sens.

După PSD, USR a anunțat pe 1 aprilie că a depus o inițiativă legislativă (deși are un proiect deja care impozitează progresiv) pentru impozitarea cu 90% a pensiilor speciale, definite ca pensii suplimentare faţă de pensia contributivă.

UDMR a reamintit în aceeași zi că parlamentarii Uniunii au depus “încă de anul trecut un proiect de lege privind impozitarea pensiilor speciale şi aşteaptă susţinerea tuturor forţelor politice parlamentare, inclusiv a USR”.

“UDMR a depus în decembrie 2019 un proiect legislativ pentru impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale care depăşesc indemnizaţia netă a preşedintelui ţării. Aşteptăm ca acest proiect de lege să intre în dezbatere în luna aprilie în plenul Senatului şi aşteptăm susţinerea tuturor forţelor politice parlamentare, inclusiv a celor de la USR”, a declarat liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila.

Legea a fost contestată de Curtea Supremă care a susținut că noua “taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit “deghizat”, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%. “În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se afirmă în sesizare.