0 comments

Cum să-ți răcești laptop-ul rapid și eficient? – Zona IT

by on 4 februarie 2020
 

În majoritatea cazurilor laptop-urile se supraîncălzesc din cauza procesorului.

Evident, vina pentru această situație este împărțită între producătorul procesorului și al laptop-urilor.

Intel – îți mulțumim pentru procesoarele fierbinți, împinse la limita lor fizică și termică. Acest articol nu s-ar fi născut fără ajutorul tău!

Dar nici cu producătorii de laptop-uri nu mi-e rușine, și care, din dorința de a ține dimensiunile laptop-urilor cât mai mici, de foarte multe ori dezvoltă sisteme de răcire subdimensionate.

Fie fac o răcire cu doar un singur ventilator, în loc de două (câte unul pentru CPU/GPU), fie doar câteva heatpipe-uri, care de cele mai multe ori sunt și împărțite (share-uite) între CPU și GPU, să fie lucrurile și mai frumoase.

Lucru care, inevitabil, reușește să dea tot sistemul de răcire și componentele peste cap: în acest articol despre Lenovo Legion Y7000, redacția noastră a scos în evidență că la un stres mare pe procesor, se va încinge și placa video, chiar dacă acesta din urmă nu lucrează!

Așa arată Legion Y7000 sub capotă. Vedeți heatpipe-ul share-uit?

Ei bine, iată ce rezultate obținusem în Cinebench : o încălzire cu 10C a plăcii video, fără să contribuie cu mai nimic la randarea scenei respective – de la 43 la 53C !

Studiu de caz: MSI Prestige 14

Am avut în redacție câteva zile modelul Prestige 14 și am observat că modelul de 14” se încălzește mai tare decât fratele său mai mare, Prestige 15, cu care ne-am jucat acum vreo 2 luni, deși au același procesor, Intel Core i7-10710U (și în funcție de configurație, aceeași placă video NVIDIA GeForce GTX 1650 Max-Q.

Dar asta este evident, nu trebuie să ai diplomă și masterat în fizică/electronică. Normal că răcirea este mai greu de făcut cu cât șasiul este mai mic. Dar, atenție, mai greu nu înseamnă imposibil, am văzut și laptop-uri mai mici, de 13”, care aveau răcire impecabilă (bine, să recunoaștem că MSI Prestige 14 are carcasă de laptop clasic de 13” practic).

Dar atunci de ce diferența de temperatură, mai ales în load, ce duce automat la throttling și scăderea performanțelor ?

Să vedem ce e sub capotă, o comparație Prestige 15 (sus) vs. Prestige 14 (jos):

Ups! Cine a furat ventilatorul? Glumesc.

Pentru task-uri de office, filme, navigare internet, sistemul de răcire ”simplificat”, din imaginea de jos, cu un singur ventilator, este suficient, dar dacă v-a trecut prin cap să-l supuneți unor teste mai serioase, intervine limitarea indusă de temperaturile mari ale procesorului.

Ce se poate face?

Primul pas: undervolting-ul, adică scăderea voltajului procesorului.

Primul și cel mai ușor lucru pentru a mai ține sub control temperaturile și creșterea performanțelor, este reducerea voltajului procesorului, utilizând aplicații dedicate.

Noi vă recomandăm ThrottleStop. 

Asta a sunat a reclamă la un medicament, nu-i așa? 😊

În acest articol mă voi concentra strict pe scăderea voltajelor procesorului, de aceea vom ignora partea din stânga a ferestrei aplicației (în mare parte, exceptând Speed Shift – EPP, setare la care ne întoarcem puțin mai încolo) și vom apăsa pe butonul FIVR din partea centrală, de jos a aplicației.

Înainte de începe să bifăm checkbox-uri, să tragem de slidere, trebuie să facem câteva observații, pentru a înțelege mai bine interfața complexă a aplicației:

  1. În stânga sus există 4 profile, 4 butoane radio-box, ce default sunt denumite Performance, Game, Internet, Battery. Pentru fiecare profil în parte se pot face profile de voltaj. Evident, cea mai importantă este prima, de performanță maximă (acolo sunt și cele mai mari probleme cu temperaturile), însă puteți face setări pentru diverse alte scenarii, chiar dacă sunt mai puțin consumatoare de resurse. Și nu uitați să dați save de fiecare dată când faceți modificări la fiecare profil. Denumirile acestor profile pot fi schimbate din prima fereastră a aplicației, din stânga jos, din Options.
  2. Voltajele pentru CPU Core și CPU Cache este indicat să fie setate la aceleași valori.
  3. Voltajul final la care veți ajunge, și care oferă stabilitate în aplicațiile folosite de dvs, va diferí de la un procesor la altul, de la o generație de procesor la altul. De aceea, recomand metoda ”pași mici” chinezească try and error, pentru că acest proces este pentru oameni răbdători, aici graba strică treaba. Nu vă comparați cu alții care au același procesor ca și voi – ca și la procesoarele desktop, nu există două procesoare care să se comporte identic. De exemplu, pe un i7 8750H unii au reușit să coboare și -200mV, pe când alții s-au oprit la -80mV, cei mai ghinioniști. Dar asta este, așa ies procesoarele de pe waffer, este o mică loterie.

Dar revenind la metoda chinezească pași mici – Mai exact, vom începe cu un -50mV, atât pentru CPU Core, cât și pentru CPU Cache, salvăm, dăm câteva teste – jocul preferat de exemplu, și dacă după 5-10 min nu întâmpinăm blocaje, freezing, ecran albastru și alte anomalii, putem să mai scădem -10mV și tot așa.

Când am ajuns la valoarea minimă la care procesorul este stabil, se mai poate face ceva, care poate ajuta să mai scadă temperatura procesorului cu câteva grade:

  1. Bifați căsuța Speed Shift – EPP și setați o valoare între 0-255, de exemplu 128. Atenție, cifrele sunt înșelătoare: 0 înseamnă ZERO speed shift, adică procesorul nu își va schimba deloc viteza la care a fost proiectat să meargă – incluzând viteza maximă în Turbo Boost, pe când 255 înseamnă că îi punem frână maximă procesorului și noua viteză va fi cea mai mică, cum ar fi un safe mode, spre frecvența de bază – ceea ce înseamnă evidente două lucruri: procesor foarte lent și rece. Nici asta un vreți, de aceea alegeți o valoare între 0-128 pentru performanță ridicată, cum am spus mai sus, încercați un 64 și un 128, vedeți framerate-ul în jocul preferat, urmăriți temperaturile.

Și acum că ne-am făcut o idee unde vrem să ajungem, pașii efectivi:

  1. Pentru ”CPU Core”: clic pe butonul radio ”CPU Core”. Din zona ”CPU Core Voltage” aflat mai jos, bifați ”Unlock Adjustable Voltage”. La ”Offset Voltage” trageți de cursor până la -50mV.
  2. Repetați pașii pentru ”CPU Cache”: clic pe butonul de opțiune ”CPU Cache”, apoi bifați din zona ”CPU Cache Voltage” aflat dedesubt ”Unlock Adjustable Voltage”. La ”Offset Voltage” setați (trageți către stânga cursorul până în caseta de mai sus apare valoarea -50mV (aproximativ).
  3. Apăsați pe Apply. O idee bună ar fi dacă până aici totul a decurs normal, înainte să dați primul test, să alegeți ”OK – Save voltages immediately” pentru a nu începe de la zero în caz că testul ce va urma va crăpa sistemul și după restartarea sistemului trebuie să luați de la zero setarea valorilor. Așa le veți avea acolo în aplicație, și tot ce trebuie să faceți este să dați un pas mai puțin la voltaj, de exemplu dacă sistemul a crăpat la -160mV, îl setați la -150mV.

Al doilea pas: un cooler de notebook BUN.

Buuun. am trecut de etapa software, acum e momentul să scoatem și artileria grea, the hard way. Adică coolerul de notebook.

Mare atenție. Eficiența coolerului de notebook depinde direct proporțional de fantele de admisie de pe fundul laptop-ului pe care doriți să-l răciți. Nu aveți, sau sunt mici: ați dat degeaba banii pe cooler.

Noi am avut noroc, MSI Prestige este literalmente ”ciuruit” pe burta laptop-ului:

Astfel, când am dat drumul la ventilatorul de 12cm al coolerului, s-a văzut imediat efectul. Puteți vedea mai jos în grafice ”efectul AXE” – în cazul nostru geeky, efectul coolerului de notebook :).    

Bun, și cum stăm la rezultate?

Am rulat Blender și CineBench4D, laptop-ul nefiind unul de gaming, MX250 în cazul sample-ului de față nu este ideal pentru gaming, așa că am lăsat-o baltă cu testele de gaming, m-am concentrat pe procesor și răcirea / creșterea performanței acestuia.

Și rezultatele au fost simțitoare, a meritat mica incursiune în lumea ThrottleStop.

Cu ThrottleStop avem un spor de 16%, adăugând și cooler-ul, 21%!

În Cinebench am făcut 10 teste consecutive, a fost foarte interesant de observat cum se încinge laptop-ul, cum intră mai mult în Throttling procesorul, cum scade de la test la test scorul Cinebench.

Două lucruri foarte importante de reținut:

  1. Cu ThrottleStop nu am reușit să oprim de tot Throttling-ul, scăderea de performanță între primul Run multiCPU și a 10-a a fost de 22%, spre deosebire de 25% fără ThrottleStop activat, însă chiar și așa, a fost un efort frumos, pentru că am reușit să obținem un spor de performanță de 14% față de al 10-lea scor normal, fără TS.
  2. Mai important, cu coolerul și cu TS activ, scăderea de performanță a fost minimă, doar 13% între cele 10 rulări, iar sporul de performanță, de 30% față de laptop-ul fără nici un tweak. (de la 793 la 1032 de puncte!)

Concluzie:

ThrottleStop nu este THE HOLY GRAIL. Nu va face din **** bici, dar cu siguranță vă va îmbunătăți performanțele laptop-ului. Va scădea temperaturile procesorului, (posibil și a plăcii video, dacă aveți heat-pipe0uri share-uite), a temperaturii carcasei, șuieratul/zgomotul laptop-ului va scădea cu câțiva decibeli.

Sunt producători, precum Apple, care fac din fabrică un undervolting, însă pentru cele mai multe cazuri, există ThrottleStop. + un Cooler de Nootebook.

În comentarii vă aștept să ne spuneți dacă ați avut probleme cu laptop-urile voastre în sesiunile de gaming și dacă ați aplicat un undervolting, cât s-a rezolvat sau nu.

Și cum spune Dan, colegul nostru, ”BAFTĂ”!!!

Citeste stirea completa