Un eveniment istoric pentru macedo-români s-a petrecut miercuri seară la Palatul Elisabeta, unde s-a desfășurat o Recepție în onoarea Societății de Cultură Macedo-Română, care în acest an împlinește 140 de ani. De asemenea, s-au rememorat evenimentele din 9/10 mai 1905, când sultanul Abdul Hamid a fost nevoit să semneze Iradeaua care recunoștea drepturile naționale pentru românii din Macedonia.
După vizita din anul 1906, a delegației de aromâni veniți să viziteze expoziția din Parcul Carol, și care a fost primită la Palatul Peleș de regele Carol I, se reînnoadă tradiția.
Custodele Coroanei Române, Margareta, a îndemnat miercuri seară la acţiune în vederea recunoaşterii şi respectării latinităţii sud-dunărene, acolo unde comunităţile macedo-române trebuie ajutate să îşi păstreze identitatea şi cultura.
„Să nu uităm însă că multe dintre comunităţile macedo-române încă există în locurile lor de origine şi ele trebuie ajutate să îşi trăiască mai departe identitatea şi cultura. După modelul înaintaşilor noştri, să ne îndreptăm energiile către recunoaşterea şi respectarea latinităţii sud-dunărene în zilele noastre şi în secolele ce vor urma. Dumnidză s-vluiseascâ Armânamea!”, se arată în mesajul Custodelui Coroanei, la Seara Palatului Elisabeta, dedicată aromânilor, potrivit Agerpres.
În mesaj, citit la eveniment de principele Radu, MS Margareta aminteşte împlinirea în 2019 a 140 de ani de la fondarea Societăţii de Cultură Macedo-Română, la 23 septembrie 1879, sub domnia Principelui Suveran Carol I, dar şi faptul că, pe 9 mai 1905, acum 114 ani, sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat decretul imperial prin care românii de la sudul Dunării au obţinut recunoaşterea drepturilor etnice în cadrul Imperiului Otoman.
„Decretul a fost publicat a doua zi, pe 10 mai 1905. România, care îşi câştigase Independenţa cu trei decenii înainte, a putut susţine cauza conaţionalilor săi în faţa imperiului aflat în decădere. Încă din anul semnării decretului sultanului, aromânii au mulţumit Regelui Carol I pentru ajutorul politic şi diplomatic acordat. Aromânii au câştigat multe din drepturi prin propria luptă, apărându-şi identitatea în faţa greutăţilor, timp de mai multe secole. Chiar imnul armânesc, care leagă pe fiecare membru al comunităţii la a-şi respecta trecutul, este expresia unităţii lor”, subliniază Custodele Coroanei Române.
MS Margareta consideră că, la fel ca acum peste 100 de ani, „astăzi, aromânii sunt prezenţi în toate sferele culturale, ştiinţifice şi economice ale ţării noastre, dând României personalităţi recunoscute pe plan internaţional”.
„Ulterior recunoaşterii politice, aromânii s-au apropiat tot mai mult de ţara noastră, imigrând în mai multe valuri, uneori fiind colonizaţi acolo unde populaţia turcă emigrase. Peste tot unde s-au aşezat, ei s-au remarcat prin coeziune, bună gospodărire, un nivel înalt de educaţie şi prin calitatea produselor pământului pe care l-au cultivat. Astăzi, aromânii sunt prezenţi în toate sferele culturale, ştiinţifice şi economice ale ţării noastre, dând României personalităţi recunoscute pe plan internaţional. Dedic, aşadar, această Seară a Palatului Elisabeta Societăţii Culturale Macedo-Române, o academie a aromânilor, şi zilei de 10 Mai, ca zi în care fraţii noştri de la sudul Dunării şi-au dobândit recunoaşterea juridică şi politică”, se mai arată în mesajul Custodelui Coroanei Române, Margareta.
În cadrul evenimentului, au luat cuvântul Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, şi Puiu Haşotti, care au evocat momente din istoria SCMR şi a aromânilor, potrivit Agerpres.
Au fost prezenţi, printre alţii, cunoscuţi reprezentanţi ai aromânilor precum fotbalistul Gică Hagi, acad. Nicolae Saramandu, balerinul Ion Tugearu, economistul Stere Farmache ş.a.
****
Constituită pe 23 septembrie 1879 la iniţiativa unor remarcabile personalităţi politice şi culturale ale vremii precum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitul primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea de Cultură Macedo-Română a fost oficializată prin Decretul domnesc nr. 1289 semnat de Carol I la 15 aprilie 1880 şi avea să joace un rol important în dobândirea drepturilor populaţiei româneşti din sudul Dunării.
Societatea a avut o contribuţie semnificativă în recunoaşterea oficială a naţionalităţii române din Imperiul Otoman, la data de 9/22 mai 1905, când sultanul Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretul) prin care populaţia românească din Macedonia era recunoscută în mod oficial şi legal ca naţionalitate românească cu drepturi civile, comunale, şcolare şi bisericeşti.
De-a lungul timpului, Societatea Cultură Macedo-Română a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti din această zonă. Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi în limba literară.
Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc şi doreşte în mod deosebit păstrarea identităţii româneşti prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală.
În acest an vom marca două momente aniversare de mare importanță pentru macedo-români¸ dar și pentru România, la istoria și cultura căreia au contribuit și românii de la sud de Dunăre.
1. Se împlinesc 140 de ani de la fondarea Societății de Cultură Macedo-Română (S.C.M.R.), înființată la 23 septembrie 1879. Astfel, S.C.M.R. poate fi considerată una din cele mai vechi asociații cu funcționare neîntreruptă din România, având în vedere că este continuatoarea Comitetului Macedo-Român, înființat în anul 1860, la un an după Unirea Principatelor Române. Acțiunile macedo-românilor din România și ale multor altor intelectuali ai vremii au determinat Statul Român să aloce, încă din anul 1864, fonduri pentru înființarea sau întreținerea unor școli și biserici pentru românii de la sud de Dunăre.
2. S-a spus că în seara de 9/22 mai 1905 Sultanul Abdul Hamid ar fi semnat Iradeaua imperială prin care naționalitatea română era recunoscută ca atare în Imperiul Otoman. Acest decret imperial a fost publicat în dimineața zilei de 10 mai 1905.
Astfel, ziua de 10 Mai este încărcată de patru semnificații:
⦁ 10 Mai 1866 – Ziua Monarhiei (Principele Carol depune jurământul ca domnitor al Principatelor Unite)
⦁ 10 Mai 1877 – Ziua Declarării Independenței față de Imperiul Otoman
⦁ 10 Mai 1881 – Ziua Regatului
⦁ și 10 Mai 1905, care a fost și trebuie să fie și în continuare, reînnodând tradiția istorică, Zi a întregii românități balcanice (macedo-române și megleno-române).
România s-a interesat zeci de ani de soarta românilor din Imperiul Otoman, având un scop cultural în păstrarea și promovarea dialectelor limbii române. Cheltuielile Statului Român au fost destinate activităților culturale, editării de cărți în dialect, finanțării de școli și biserici, plăţii salariilor și burse de studii. Cuvântul de ordine al României a fost întotdeauna: libertatea limbii, libertatea cultului, egalitatea perfectă între toţi creştinii din Imperiu, pentru binele păcii în Europa.
După 40 de ani de eforturi diplomatice, la presiunea diplomației române, Sultanul a consacrat în mod solemn existenţa naţionalităţii române/valahe (reprezentată de macedo-români și megleno-români, sau români din Macedonia, așa cum apar în documentele vremii) în Imperiul Otoman şi-i conferă, prin Iradeaua imperială, drepturi civile egale cu acelea de care se bucurau celelalte naţionalităţi creştine din Imperiu.
S.C.M.R. invită pe românii nord- și sud-dunăreni să fie alături la manifestările din Săptămâna Culturii Macedo-Române din 7-10 mai.
