0 comments

LIVEVIDEO CCR decide dacă desemnarea lui Orban din nou premier e constituțională. Corlățean: “Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere al președintelui”

by on 24 februarie 2020
 

Curtea Constituțională dezbate astăzi sesizarea sesizarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, privind desemnarea lui Ludovic Orban premier, pentru a doua oară, de către președintele Klaus Iohannis. Tot astăzi este programată ședința de învestitură a Guvernului Orban II, unde cel mai probabil nu va fi cvorum. Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, a susținut în fața judecătorilor CCR că “scopul președintelui este dizolv Parlamentului, și nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale”:”Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere”.

Ședința CCR a început la ora 11.00.

Titus Corlățean: Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere al președintelui

Punctele de vedere ale Parlamentului sunt susținute de către Titus Corlățean și Florin Iordache.

Corlățean a susținut în fața CCR că primele semne ale conflictului juridic dintre Parlament şi Klaus Iohannis au apărut la începutul acestui an: “Conflictul juridic care opune Parlamentul preşedintelui României nu este de dată foarte recentă, au fost semne care au devenit evidente la începutul lunii ianuarie 2020”

Corlăţean a citat declaraţii ale preşedintelui Iohannis referitoare la intenţia declanşării alegerilor parlamentare anticipate și a susținut că la baza conflictului juridic de natură constituţională cu care Curtea Constituţională a fost sesizată se află “voinţa preşedintelui României şi a Guvernului de a recurge ilegitim la proceduri constituţionale democratice pentru a-şi atinge exclusiv scopuri politice, afectând grav în acest mod funcţionarea Parlamentului, pe care îl împiedică să-şi ducă la bun sfârşit mandatul”.

“Scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, nu găsirea unei soluții politice în interiorul configuranței parlamentare actuale (…) Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere, pe care CCR e datoare să îl scanționeze”, a susținut Corlățean în fața judecătorilor CCR.

Iordache: Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a susţinut, la Curtea Constituţională, că alegerile anticipate trebuie declanşate doar în cazul nefuncţionării Parlamentului, nu ca rezultat al unei acţiuni politice a şefului statului.

“Alegerile anticipate trebuie să fie exclusiv consecinţa lipsei de funcţionare a Parlamentului şi nu un scop politic al preşedintelui sau al unei minorităţi parlamentare rezultate din alegeri. În niciun caz Legislativul nu poate fi pus în situaţia de a da votul de încredere unui guvern sub presiunea pierderii mandatului”, a spus Iordache.

El a susținut că atitudinea preşedintelui echivalează cu un atac la adresa unei alte autorităţi, respectiv a Parlamentului.

“Preşedintele României nu-şi poate exercita atribuţiile constituţionale referitoare la desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru cu scopul deliberat de a declanşa o criză parlamentară pentru a dizolva Parlamentul, conferind astfel acestei competenţe o nouă conotaţia neconstituţională. Această situaţie ar echivala cu un atac la adresa unei alte autorităţi publice”, a susținut Florin Iordache.

Punctul de vedere al Administrației Prezidențiale este susținut în fața CCR de către consilierul prezidențial Mihaela Ciochină: “Nu există niciun blocaj instituțional și nu există o situație conflictuală generată de textul Constituției”.

Consilierul prezidențial a ridicat și problema formulării acestei solicitări de către Titus Corlățean, desemnat la conducerea Senatului printr-o decizie a Biroului permanent, ci nu ales de plenul Parlamentului.

Președinții Parlamentului arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.

În cererea către CCR, ei invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

În punctul de vedere trimis CCR, Iohannis afirmă că cererea lui Marcel Ciolacu și a lui Titus Corlățean este inadmisibilă, neîndeplinind condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, pentru că nu există niciun blocaj constituțional astfel încât să fie necesară intervenția CCR. Președintele mai spune că din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional, pentru că social-democrații “nu au putut identifica elementele unui blocaj”.

“Această opțiune a președintelui României este calificată de autorul sesizării ca generatoare de un pretins conflict juridic de natură constituțională ce ar necesita intervenția Curții Constituționale. Însă, din ansamblul argumentelor invocate de autorul sesizării lipsește chiar cel privind existența unui blocaj instituțional ce ar necesita arbitrajul Curții Constituționale, deși obligația de a motiva îndeplinirea fiecărei condiții a existenței unui conflict juridic de natură constituțională îi incumba. Pe de altă parte, apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional.

Astfel, opțiunea președintelui României, materializată în actul desemnării, nu poate fi de natură să împiedice Parlamentul să se pronunțe cu privire la solicitarea de învestitură ori să îndeplinească altă competență constituțională. Din această perspectivă, cererea apare ca o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională”, afirmă șeful statului în documentul trimis CCR.

Mai mult, el arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin “a bloca” se înțelege “a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”.

“Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern. În opinia noastră, a achiesa la punctul de vedere al autorului sesizării ar echivala cu împiedicarea Parlamentului de a-și exercita o prerogativă și, implicit, a senatorilor și deputaților de a-și exercita mandatul, cu afectarea rolului constituțional al Președintelui României și cu antrenarea Curții Constituționale în conflicte politice. Așadar, apreciem că soluționarea prezentei cereri a fost și este inadmisibilă prin neîndeplinirea uneia dintre trăsăturile esențiale ale unui conflict juridic de natură constituțională, respectiv aceea a existenței unui blocaj instituțional”.