0 comments

Negrescu: Sumele alocate României în planul de relansare a UE sunt condiționate de implementarea recomandărilor specifice de țară. În ultimul raport nu stăm prea bine

by on 27 mai 2020
 

Comisia Europeană a prezentat programul de relansare economică care prevede alocarea a 750 de miliarde de euro si la aceasta sumă se adaugă viitorul buget european în valoare de 1,3 trilioane de euro. Din suma prevăzută pentru relansarea economică România primește 33 de milarde care îi revin României. Eurodeputatul PSD Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European atrage atenția că aproximativ jumătate din suma destinată României va veni sub formă de împrumuturi. Negrescu spune că abia acum urmează cea mai importantă etapă iar ca resursele europene să devină accesibile Guvernul trebuie să elaboreze o serie de proiecte.

“România ar putea să primească 33 de miliarde de euro dar în același timp o să contribuie suplimentar cu 12 miliarde de euro. Din suma totală, aproximativ jumătate sunt sub formă de împrumuturi. Asta este ce trebuie să negociem. Suplimentar, sumele alocate sunt condiționate de implementarea recomandărilor specifice de țară incluse în Semestru European. Dacă vă uitați la ultimul raport nu stăm prea bine” a declarat pentru HotNews.ro eurodeputatul PSD Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.

Negrescu spune că aceste sume de bani sunt defalcate pe capitole la nivelul bugetului european și ele sunt prezentate în documentele puse la dispoziție astăzi iar pentru noul instrument pentru relansare economică există o repartiție pe diverse programe, unele axate pe parte ade sprijinire a stabilității economice, altele axate pe programul medicale (9,3 miliarde de euro), altele pe zona de digitalizare. Toate aceste sunt defalcate cu diferite componente și condiții. Aceste programe trebuie de principiu corelate cu un plan național de relansare economică.

Pentru a accesa banii destinați, România trebuie să îndeplinească o serie de de condiții și să demostreze că banii sunt folosiți pentru relansarea economică. Acest lucru presupune identificarea unor proiecte concrete pe care România trebuie să le propună în lumina acestor obiective fixate de Comisia Europeană.

“Suplimentar, ceea ce nu s-a spus în spațiul public, toate aceste sume sunt condiționate, raportate și corelate cu Semestru European și recomandările specifice de țară. Reamintesc că în urmă cu câteva săptămâni a ieșit raportul de țară unde se arată că România nu stă foarte bine și că o serie de măsuri luate de dată recentă nu corespund așteptărilor europene”.

După prezentarea proiectului se demarează negocierile la nivelul statelor membre.

Negrescu susține că undeva în cursul lunii iulie vor avansa aceste negocieri și se speră la identificarea unei soluții de compromis. La nivel european există un consens politic pentru aprobarea acestui program care se pare ca va merge la pachet cu viitorul buget european. Practic banii ar fi disponibili pentru programul de relansare undeva din toamnă.

România trebuie să negocieze toate elementele specifice acestui plan atât alocările naționale așa cum au fost ele propuse sau să rămână în aceeași manieră sau eventual să se îmbunătățească pentru a crește granturile în raport cu împrumuturile pentru ca procedurile să fie cât mai simple iar banii să fie cât mai ușor de accesat. După ce se termină această etapă, România intră într-o perioadă de negociere cu executivul european pentru fiecare instrument în parte.

“Aici trebuie să propunem proiecte fiabile care pot fi folosite în această direcție și toate trebuie să fie integrate în planul de relansare economică. De precizat este că o parte din bani sunt granturi dar sunt și împrunumturi iar acolo unde sunt împrumuturi trebuie să duci capital fie din spațiul privat, fie din alte zone pentru a cofinanța proiectele. Asta s-a dovedit de multe ori dificil pentru România. Pentru că avem o cofinanțare a mediului privat destul de scăzută comparativ cu alte state . Lucrul acesta a fost reflectat inclusiv în planul european de investitii strategice, planul Juncker unde era vorba tot de cofinațare și nu am reușit să atragem resurse de pe piața de capital sau din mediul privat pentru a cofinanța suficiente proiecte”, a mai explicat eurodeputatul.