0 comments

Proiectul USR de desfiinţare a controversatei Secţiei speciale, respins de deputați / Iordache: O adevărată independenţă a justiţiei e dată prin buna funcţionare a acestei secţii

by on 30 iunie 2020
 

Camera Deputaţilor a respins, marţi, propunerea legislativă a USR pentru desfiinţarea controversatei Secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Au fost 67 voturi pentru respingere, 97 împotrivă şi 25 abţineri. Proiectul a fost inițiat de 41 de parlamentari USR și de fostul ministru al Justiției Ana Birchall.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, avându-se în vedere, potrivit expunerii de motive, “toate luările critice de poziţie exprimate de magistraţi, de instituţiile europene, de organisme prestigioase cu rol consultativ în domeniile dreptului constituţional şi anticorupţiei, Comisia de la Veneţia şi GRECO, precum şi numeroasele măsuri luate de secţie în scurta sa perioadă de existenţă”.

Stelian Ion, USR: “În ciuda votului am impresia că zilele acestei Secții sunt numărate. Nu va mai dura mult până va fi desființată și vom intra în normalitate. Nu are cum să mai funcționeze mult o astfel de secție gândită de Liviu Dragnea pentru a controla Justiția. Această secţie ar fi trebuit de mult desfiinţată (…) Cine nu votează proiectul consider că vrea să distrugă şi să controleze justiţia”.

Ana Birchall: “Este regretabil că în ciuda declarațiilor de susținere a statului de drept, pentru aplicarea legii. Credeam că aceste declarații se vor transforma în fapte. E evident că m-am înșelat și asistăm la o nouă /marți neagră/. Această secție specială nu face altceva decât să împiedice înfăptuirea Justiției (…) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie este văzută ca fiind cooperativa ‘Nufărul’ de curăţire a magistraţilor care nu fac cinste acestei funcţii”.

Florin Iordache: “În decizia CCR din 2018 s-a spus că înfiinţarea secţiei constituie o garanţie legală a principiul independenţei magistratului. Practic, cine doreşte desfiinţarea secţiei doreşte o subordonare a justiţiei. (…) Vreţi să ne întoarcem în perioada în care Portocală şi alţii de la Ploieşti făceau anchete cum voiau? O rog pe doamna procuror general Scutea să dea tot concursul pentru o eficientă şi bună funcţionare a secţiei. O adevărată independenţă a justiţiei este dată prin buna funcţionare a acestei secţii”.

Epopeea Secției speciale

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.

Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.

Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.

Secția specială a fost criticată puternic de către organismele europene. Comisia Europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.