0 comments

Provocările anului 2022 pentru țările balcanice: Instabilitatea politică cronică din România este exemplificată de cele 33 de guverne și de cei 18 premieri care au condus țara

by on 30 decembrie 2021
 

Depășirea instabilității politice prin care România și Bulgaria au trecut în 2021 este prezentată ca principala provocare pentru anul viitor, cu noi formule de guvernare în ambele țări, care, în afară de sărăcie și de corupție, vor avea de înfruntat pandemia, având cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană, scrie agenția spaniolă EFE, citată de Rador.

  • România și fondurile UE

Sosirea a aproximativ 30.000 de milioane de euro din Planul european de redresare este pentru România o mare oportunitate de a-și îmbunătăți sistemele precare de transport, sănătate și energie, dar și o provocare într-o țară care se caracterizează prin a nu profita de fondurile UE.

România a irosit 70% din fondurile alocate de Comisia Europeană (CE) în perioada bugetară 2014-2022, lucru pe care experții îl atribuie exigențelor mari și lipsei de claritate a proceselor birocratice pe care autoritățile române le impun pentru accesarea fondurilor.

  • Intrarea în Spațiul Schengen

Românii care locuiesc în alte țări europene știu cum este să pierzi ore în șir la coadă la punctele de frontieră, atunci când încearcă să se întoarcă în țara lor, în concediu, situație care ar putea dispărea dacă, în 2022, România va reuși, în sfârșit, să fie admisă în Spațiul Schengen.

Țara a aderat la Uniunea Europeană în 2007, dar până acum a fost exclusă zona de liberă circulație a persoanelor și a mărfurilor, din cauza votului negativ al Franței și Olandei, care își justifică blocajul invocând deficiențele pe care România continuă să le aibă în materie de justitie și la controlul frontierelor.

  • Stabilizarea țării

Instabilitatea politică cronică de la căderea dictaturii comuniste în 1989 este exemplificată de cele 33 de guverne și de cei 18 premieri care au condus România de atunci.

Încheierea acestei instabilități, care afectează calitatea serviciilor publice, încetinește construcția infrastructurii și dinamitează siguranța juridică, este prioritatea anul viitor a marii coaliții dintre social-democrați și conservatori, care ar trebui să profite de majoritatea parlamentară fără precedent pentru a obține progrese.

  • Calm după furtuna bulgară?

După trei alegeri legislative în 2021, din cauza incapacității politicienilor de a se pune de acord, Bulgaria începe anul cu o coaliție nou formată, în care coexistă trei partide noi care denunță corupția elitelor și vechea politică, și Partidul Socialist Bulgar, una dintre formaţiunile tradiţionale.

Noul premier, un economist cu studii la Harvard, a promis că prioritatea sa va fi combaterea corupției și a sărăciei și promovarea dezvoltării economice. În plus, lupta împotriva Covid apare ca o provocare dificilă în țara cu cea mai scăzută rată de vaccinare (30%) din UE și cu un sistem de sănătate precar.

  • Croația privește spre euro și spre Schengen

Integrarea în Spațiul Schengen al liberei circulații și accelerarea intrării în zona euro sunt cele două provocări strategice pentru Croația pentru 2022, când va marca nouă ani de la intrarea sa în Uniunea Europeană.

Comisia și Parlamentul European susțin deja intrarea țării în Schengen, care trebuie să fie susținută și de statele membre. Guvernul croat și-a propus pentru 2024 tracerea la moneda unică, deși îi rămân de depășit provocările convergenței monetare.

  • Schimbarea cursului în Slovenia?

Sondajele prevăd că o coaliție de opoziție de centru-stânga va câștiga la alegerile parlamentare programate în aprilie, în Slovenia, promițând „readucerea țării la principiile constituționale și la valorile europene”.

Actualul guvern, condus de populistul de dreapta Janez Jansa, încearcă, de când a venit la putere, în 2020, să controleze mass-media, justiția și alte instituții, atât de mult încât unii analiști se îndoiesc că alegerile se vor desfășura normal. Odată trecute alegerile legislative, slovenii vor fi din nou convocați la urne în toamnă, la alegerile prezidențiale și municipale.

  • Slovenia, restabilirea prestigiului

Pe 2 ianuarie, Slovenia își va încheia președinția de șase luni a UE, timp în care Comisia Europeană și Parlamentul European și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la presiunile împotriva presei și a justiției din partea premieruluiJanez Jansa.

Indiferent de rezultatul alegerilor din aprilie, mica țară de două milioane de locuitori, care a fost mult timp un model de tranziție exemplară la democrație, va trebui să demonstreze că respectă statul de drept dacă dorește să-și restabilească prestigiul în UE.

  • Croația, apărarea medaliei de vicecampioană

Croația s-a calificat la Cupa Mondială din Qatar ca prima din Grupa H, cu 7 victorii în 10 jocuri, performanță care îi permite să viseze măcar să egaleze surpriza pe care a făcut-o în 2018, când a învins echipe ca Argentina, Danemarca și Anglia, până când a pierdut finala cu Franța.

La 36 de ani, fotbalistul Luka Modric, care joacă la Real Madrid, are ceea ce va fi cu siguranță una dintre ultimele sale ocazii de a-și conduce echipa într-o mare competiție internațională, în care celălalt mare star croat din ultimii ani, Ivan Rakitic, nu va mai fi prezent.