0 comments

Raport: 40 de măsuri pentru redresarea sectorului cultural, propuse de fostul ministru Ionuț Vulpescu

by on 19 iunie 2020
 





Senatorul Ionuț Vulpescu, fost ministru al culturii, a lansat joi platforma #romaniancultureafretlockdown, un plan cuprinzând 40 de măsuri pentru redresarea strategică și financiară a sectorului cultural românesc postpandemie.

Raportul analizează măsurile pentru relansarea sectorului cultural aplicate în 16 state europene după criza provocată de COVID-19, oferind sugestii pentru adaptarea și implementarea acestora în România. Partea finală a raportului oferă o strategie personalizată pentru relansarea sectorului cultural românesc.

De curând, Comisia Europeană a anunțat că va aloca 33 de miliarde de euro pentru România, dintre care 21 sunt nerambursabile, sub formă de granturi, și 12 reprezintă credite cu dobândă mică. Din acest punct de vedere, inserția proiectelor competitive, propuse în raportul lui Ionuț Vulpescu, sub forma unor platforme de lucru pentru artiști și experți din domeniul culturii, s-ar putea face în această linie bugetară suplimentară, prevăzută în planul Noua Generație U.E., pusă la dispoziția statelor europene, în mod diferențiat, ca parte a programului de relansare economică postpandemie.

Totodată, Rețeaua Institutelor Culturale Naționale din Uniunea Europeană a publicat o platformă centralizată a măsurilor adoptate de statele europene pentru sprijinirea sectorului cultural. România lipsește din această evaluare. Relansarea sectorului cultural nu se poate face pur ceremonial. Măsuri care pot fi aplicate României se desprind, prin caracterul lor urgent și inovativ, din platformele de relansare culturală ale unor state precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Suedia, U.K.

Printre cele mai importante, raportul semnat de Ionuț Vulpescu evidențiază:

  • prioritizarea antreprenoriatului artistic ca strategie de redresare economică;
  • introducerea unor linii de finanțare competitive și necompetitive diferențiate pentru operatorii culturali din subdomeniile grav afectate de pandemie;
  • consultarea ambasadelor și a institutelor culturale în vederea implicării lor în dezvoltarea programelor de sprijinire financiară a operatorilor care desfășoară cooperări culturale internaționale, transfrontaliere;
  • solicitarea sprijinului consultativ din partea organizațiilor culturale și guvernamentale pentru reconfigurarea programelor de rezidență artistică și stimulare a mobilității creative;
  • dezvoltarea unor propuneri către instituții cheie din mediul corporate care pot, prin programele de CSR, să se implice direct în deschiderea unor forme de finanțare pentru artiștii independenți;
  • încurajarea distribuției produselor culturale 100% românești prin creșterea rolului radioului și televiziunii naționale în stimularea acestui tip de consum;
  • dezvoltarea burselor de sprijin pentru studenții universităților de arte.

Dintre cele mai importante măsuri ale platformei culturale propuse de Ionuț Vulpescu amintim:

  • dezvoltarea fondului de urgență al culturii pentru constituirea pachetelor de sprijin financiar alocate operatorilor culturali, prin proiectarea granturilor de salvgardare, stimulentelor financiare și liniilor adiționale de finanțare în mod diferențiat;
  • realizarea unui sistem de protecție și asigurare socială a artiștilor;
  • dezvoltarea unui fond de pensii pentru operatorii culturali independenți;
  • dezvoltarea unor axe de finanțare a proiectelor culturale competitive în baza principiilor generatoare de venituri regionale;
  • creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene prin accesarea liniilor de finanțare a accesibilizării și digitalizării patrimoniului cultural;
  • reconfigurarea Strategiei Naționale pentru Cultură;
  • numirea de îndată a unui comisar pentru coordonarea celui mai important proiect cultural pe care România îl are în față, cu potențial turistic, economic și social, pe plan local și național, anume, Timișoara, Capitală Culturală Europeană 2021.

„Propun 40 măsuri inspirate de 16 state europene, acolo unde miniștrii Culturii sunt principalele voci care, alături de premieri și de miniștrii Sănătății, Finanțelor și Economiei, adresează sferei publice valorile încrederii, solidarității și cooperării, în vederea întoarcerii la normalitate, ceea ce este departe de atmosfera guvernamentală autohtonă. Este regretabil că trebuie să se facă presiune politică pentru protecția socială a artiștilor, în contextul în care lumea artei nu este o lume a partidelor, ci a civilizațiilor, deci a societăților în ansamblul lor”, spune Ionuț Vulpescu.