0 comments

Șerban Nicolae și Titus Corlățean vor ca 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon: În perioada recentă s-au înregistrat încercări de a impune o viziune distorsionată a tratatului

by on 30 iunie 2019
 

Senatorii PSD Șerban Nicolae și Titus Corlățean au depus, în procedură de urgență, la Senat un proiect de lege care prevede ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, în care autoritățile pot organiza sau desfășura manifestări și pot arbora drapelul României. Cei doi argumentează că Tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilaterale româno-ungare, iar în ”perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului”.

„Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor. Fondurile destinate organizării acestor evenimente pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice. Organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale”, arată inițiatorii în proiectul de lege, potrivit Mediafax.

Conform sursei citate, Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

„Tratatul de Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria pe de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921 și este parte integrantă a sistemului de tratate de pace de la Versailles, care au pus capăt primei conflagrații mondiale și au confirmat de drept mutațiile intervenite în relațiile internaționale, după lungi ani de conflict”, arată Șerban Nicolae și Titus Corlățean în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Aceștia mai spun că „Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu”.

Cei doi social-democrați mai susțin că „Tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilaterale româno-ungare. Respectarea prevederilor sale – și a celorlalte norme ale dreptului internațional relevante – este o condiție sine qua non a dezvoltării relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu valorile unei Europe unite, a libertății, democrației, statului de drept și a solidarității”.

Senatorii PSD atrag însă atenția că „în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi, în Uniunea Europeană”, potrivit sursei menționate.

Proiectul de lege a fost înregistrat în procedură de urgență la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.