0 comments

VIDEO Recursul compensatoriu, care a scos mai devreme din pușcării peste 21.000 de infractori, a fost abrogat. Legea a fost votată în plenul Camerei Deputaților și va merge la președinte pentru promulgare – UPDATE

by on 4 decembrie 2019
 

Proiectul de lege al PNL privind abrogarea legii recursului compensatoriu, care a scos din penitenciare înainte de termen peste 21.000 de deținuți, a fost votat de Camera Deputaților. Proiectul legislativ, inițiat de PNL în luna februarie, a fost discutat pe repede înainte și a fost avizat în comisia juridică după ce Guvernul Orban a anunțat că își va asuma răspunderea pe această lege. La dezbaterile din plenul Camerei, deputatul Florin Roman a arătat că este cel mai nociv act normativ din ultimii 30 de ani și că dacă ar fi fost înțelepți, parlamentarii puteau abroga legea încă din februarie, când erau eliberați doar 12.000 de deținuți. Deputatul PSD Nicușor Halici a susținut la dezbaterile din plen că eliberarea deținuților din penitenciare înainte de termen s-a făcut în baza unor hotărâri ale instanțelor și că “doar o mică parte” din cei 21.000 de deținuți eliberați condiționat au beneficiat de recursul compensatoriu.

UPDATE 12.25 Legea a fost votată cu 272 de voturi “pentru” și 5 abțineri. Votul a fost electronic.

Desfășurarea dezbaterilor din plenul Camerei Deputaților:

Florin Roman (PNL): Dacă aţi fi avut înţelepciunea să ascultaţi şi să luaţi măsuri, 10.000 de deţinuţi nu ar mai fi umblat liberi pe stradă

La începutul dezbaterilor, deputatul Florin Roman a arătat că este cel mai nociv act normativ din ultimii 30 de ani, care a permis eliberarea din penitenciare înainte de termen a peste 21.000 de deținuți.

“Am ajuns astăzi la o situație înfiorătoare – 22.000 de deținuți au fost eliberați mai repede din pușcării, din care 7.000 au fost criminali, violatori, tâlhari. Dintre ei, 500 au ieșit din penitenciar și au comis din nou crime, violuri, tâlhării. (…) Vă invit pe toți să oprim odată această nebunie”, a spus Roman în plenul Camerei.

El a atras atenția că acest proiect a fost depus încă din februarie, când erau eliberați prin recurs compensatoriu 12.000 de deținuți, față de peste 21.000 acum.

“Vorbim de abrogarea recursului pentru că PNL a scris un proiect în februarie. În februarie erau eliberaţi 12.000 de deţinuţi, astăzi sunt 22.000 de deţinuţi eliberaţi. Dacă aţi fi avut înţelepciunea să ascultaţi şi să luaţi măsuri, 10.000 de deţinuţi nu ar mai fi umblat liberi pe stradă, nu ar mai fi dat în cap”, a spus Roman.

Stelian Ion (USR): Această lege a fost de fapt o graţiere mascată

Deputatul Stelian Ion a spus, la dezbaterile din plen, că această lege a fost de fapt o grațiere mascată.

“Trebuie să ne gândim în permanență cum îi reintegrăm pe cei care au încălcat legea, care au comis infracțiuni și au fost încurajați de acest recurs compensatoriu, știind că odată ajunși în penitenciar vor putea ieși mai devreme. Trebuie să punem pe primul plan reintegrarea lor. Altfel, ne vom întoarce tot acolo și vom tot constata că avem recidivă (…) Dacă avem conștiință, trebuie să recunoaștem că această lege a fost o eroare”, a afirmat deputatul USR Stelian Ion.

Deputatul Nicușor Halici (PSD): Doar o mică parte din cei 20.000 de deținuți liberați condiționat care au recidivat au beneficiat de recursul compensatoriu

Deputatul PSD Nicușor Halici a susținut la dezbaterile din plen că eliberarea deținuților din penitenciare înainte de termen s-a făcut în baza unor hotărâri ale instanțelor și că “doar o mică parte” din cei 21.000 de deținuți eliberați condiționat au beneficiat de recursul compensatoriu.

“Din ăia 20.000 eliberați, o mare parte nu aveau nevoie de recursul compensatoriu. Se pare că doar o mică parte, practic sub 600, sunt cei care au recidivat și au beneficiat anterior de recursul compensatoriu”, a susținut parlamentarul PSD.

El a mai spus că, după abrogarea recursului compensatoriu, PSD așteaptă de la Guvern soluții pentru a evita sancțiunile din partea CEDO pentru condițiile din penitenciare.

“Ce este foarte interesant de văzut este ce o să facă Guvernul, pentru că CEDO ne-a spus «veniți cu soluții». Din partea PSD, va avea susținerea în condiții în care aceste soluții sunt sustenabile și în avantajul societății în ansamblul său”, a declarat Halici, președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

PSD a anunțat că va vota această lege de abrogare a recursului compensatoriu.

După votul în plenul Camerei Deputaților, programat pentru ora 12.00, legea ar urma să meargă la promulgare la președintele Iohannis.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE



Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, raportul favorabil pe proiectul de lege al PNL privind abrogarea recursului compensatoriu.

În proiectul pentru abrogarea recursului compensatoriu, deputații PNL și USR au introdus un amendament care menționează perioada pentru care persoanele deținute în condiții improprii beneficiază de măsurile compensatorii. Astfel, recursul compensatoriu se aplică pentru perioada executată de la 24 iulie 2012 până la intrarea în vigoare a legii de abrogare.

“Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr.15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marţi, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

Amendamentele admise vizează revenirea la situaţia din 2016 privind reducerea pedepsei care este considerată ca executată:

  • a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
  • b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
  • c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 3 zile executate pentru două nopţi de muncă”, este varianta cuprinsă în legea suspusă aprobării.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, declara marți, după dezbaterile din comisia juridică a Camerei, că vor fi identificate măsuri alternative recursului compesatoriu, între care creșterea numărului de locuri de detenție, îmbunătățirea spațiilor și consolidarea sistemului de probațiune, așa cum a cerut CEDO.

    Cătălin Predoiu a anunțat că va merge la CEDO pentru a explica de ce a fost aplicat recursul compensatoriu și care sunt măsurile alternative acestei legi: “Starea de siguranță a cetățenilor, securitatea cetățenilor români nu este de negociat și de discutat, vom explica de ce s-a ajuns aici și faptul că nu mai putem tolera această stare de nesiguranță, dar în același timp vom arata și ce urmează să facem în continuare”.

    Proiectul de abrogare a recursului compensatoriu a fost depus în februarie de 10 parlamentari PNL, a primit avizul negativ al Guvernului Dăncilă şi a fost respins de Senat, prima Cameră sesizată, în luna iunie.

    ”Fenomenul infracţional în România, care cuprinde actele de corupţie, marea infracţionalitate şi mica infracţionalitate, din păcate, este scăpat de sub control. Reacţiile sociale ocazionate de particularităţile acestui fenomen sunt deosebit de intense, mai ales în ultima perioadă de timp. Oamenii sunt preocupaţi în mod special de recidivă şi infracţiunile săvârşite prin acte de violenţă. Aşa cum se poate constata, recidiva este la cote alarmante în România, fie că vorbim de recidiva propriu-zisă, fie de recidiva comună, adică antecedenţa penală. Dacă recidiva propriu-zisă se întâlneşte în rândul condamnaţilor în proporţie de aproximativ 40% ,probabil e cea mai mare rată din Uniunea Europeană, antecedente penale recidiva improprii ajunge la cote care depăşesc 60%”, arată parlamentarii PNL în expunerea de motive a proiectului.

    Potrivit iniţiatorilor legii, unul dintre scopurile pedepsei nu este realizat în România, şi anume cel privind reintegrarea socială şi evitarea recidivei de către persoane condamnate penal.

    Dacă recidiva propriu-zisă se întâlnește în rândul condamnaților în proporție de aproximativ 40%, probabil cea mai mare rată din UE, antecedența penală – recidiva improprie – ajunge la cote care depășesc 60%. Acestea sunt date care dovedesc că unul dintre scopurile pedepsei nu este realizat în România, și anume cel privitor la reintegrarea socială și evitarea recidivei de către persoanele condamnate penal, spun inițiatorii.

    Circa 21.000 de condamnați eliberați în urma recursului compensatoriu. Peste 500 au comis noi infracțiuni violente

    În perioada octombrie 2017 – septembrie 2019, peste 21.000 de condamnați au fost eliberați în baza recursului compensatoriu, dintre care peste 500 au recidivat, a transmis Ministerul Justiției, într-un răspuns la o interpelare formulată de deputatul PNL Florin Roman.

    De la data de 19.10.2017 și până la data de 18.09.2019 au fost eliberați din penitenciare 21.049 de deținuți, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu. Dintre aceștia, 634 erau condamnați pentru viol și 1.670 pentru tâlhărie calificată. În perioada menționată, din totalul liberărilor, s-au înregistrat 1.877 de reîncarcerări. Dintre acestea, 47 pentru viol, 226 pentru tâlhărie calificată și 36 pentru omor, se arată în răspunsul Ministerului Justiției.

    Ce prevede legea privind recursul compensatoriu

    Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.

    Cum sunt definite în lege “condițiile necorespunzătoare” de detenție:

    • a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;
    • b) lipsa accesului la activități în aer liber;
    • c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
    • d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
    • e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;
    • f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

    De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

    Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea “cumpărării” de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație.